Legendele Cracoviei

Cred ca ne naștem cu dorul calatoriilor. Ne cheama departarile, fiecare viseaza la un moment dat sa devina fie marinar, fie aviator, astronaut sau macar sa strabata lumea cu un tren, o masina…sau o bicicleta…

Nu e suficient sa ne informam…Ne cheama departarile…Vrem sa vedem cu ochii nostri, sa auzim, sa atingem, sa simtim gusturile, parfumurile, sunetele…acele vibratii care, toate ingemanate intr-un mod misterios, definesc fiecare loc in parte, dau unicitate si farmec…

De aceea vreau sa va povestesc acum despre Cracovia care este si va ramane pentru mine unul dintre cele mai frumoase orase ale lumii…

Cracovia, un oras de poveste

Am coborat in gara veche de mai bine de 120 de ani, cu picioarele tremurand; orasul m-a intampinat cu bratele deschise, zambind dupa ploaie, in lumina blanda a apusului de soare. Acolo, la picioarele mele era o lume de legenda, mai uimitoare chiar decat in povestile bunicilor, mai incantatoare decat in visele mele.

Cracovia, al doilea oras ca marime al Poloniei este recunoscut drept capitala culturala a tarii.

Centrul Cracoviei, Orasul Vechi, aflat pe lista patrimoniului UNESCO, este singura zona veche dintre marile orse poloneze care a supravietuit celui de-al doilea razboi mondial. Parcul Planty, o minunata oaza de verdeata ce se intinde pe 21 de hectare, inconjoara Orasul Vechi intr-un cerc, exact acolo unde odinioara erau zidurile si santul de aparare ale cetatii. Cele 12 porti de intrare dintre care Barbakan este cea mai importanta, continua sa o strajuiasca, de secole. O retea inselatoare de stradute porneste de la fiecare poarta.

Toate drumurile duc spre acelasi loc, centrul de gravitatie al orasului, spre marea piata, Rynek Glowny, una dintre cele mai frumoase din lume si cea mai intinsa din Europa (200/200m) inca de cand a fost infiintata, in Evul Mediu. Are o multime de cladiri glorioase care uimesc. Hala de tesaturi- Sukiennice, in stil renascentist, ocupa cu mandrie un loc central. Ansamblul de cladiri care o inconjoara include si Bazilica Sfanta Maria cu turnurile pereche, construita intre secolele XIV-XVI; o cladire ce iti taie rasuflarea prin frumusetea interiorului.

Piata Rynek Glowny este inima Orasului Vechi, locul prin care oamenii obisnuiesc sa treaca de mai multe ori in zilele obisnuite de lucru dar este si locul in care vin sa se relaxeze in atmosfera romantica a unui trecut glorios ce respira la fiecare pas.

Este deasemenea locul caruia polonezii ii duc cel mai mult dorul atunci cand drumurile ii poarta pe alte meleaguri, locul in care se intorc cu mare bucurie.

Daca ajungi in Cracovia nu se poate sa nu te opresti la una din terasele incantatoare ale unia din zecile de restaurante si cafelele. Din orice loc, privelistea este uimitoare.

 

Cladirile, renovate de curand, par desprinse dintr-o carte cu povesti.

Dupa apusul soarelui prinde viata o lume plina de romantism. Calesti stralucitoare trase de cai focosi sunt conduse de birjari in costume elegante. Te astepti sa coboare din ele Cenusareasa, Alba ca Zapada, Frumoasa din Padurea Adormita sau domni si domnite din romanele lui Henryk Sienkiewicz .

Ai senzatia ca trecatorii sunt imbracati in costume de epoca, langa tine fosnesc minunate rochii de dantela, palarii romantice ascund chipuri incantatoare, delicate maini inmanusate manuiesc, intr-un limbaj secret, evantaie parfumate…

 

Legenda Trompetei de Aur

Odata cu lasarea serii marea piata Rynek Glowny se preschimba intr-o eleganta sala de bal. Lumina discreta sporeste farmecul cladirilor, muzica te invaluie, faclii aprinse lucesc pe cerul noptii intr-un joc fantastic, langa tine se aud vorbite toate limbile pamantului.

Spectaculos, fiecare ora exacta este anuntata din unul din turnurile gemene ale Bazilicii Sfanta Maria. De la inaltimea de 81 m se aude trompetistul cantand pe rand de la cele patru ferestre.

Peste ani cantecul trompetistului Cracoviei a devenit un simbol al jertfei de sine pentru patrie.

Posturi de radio poloneze au ca semnal acest cantec legendar al trompetei, consiliul orasului Cracovia isi incepe sedintele de ceremonie cu acest cantec, chiar si meciurile de fotbal ale echipei locale incep in acest fel.

Legenda Trompetei de Aur spune ca in timpul uneia din invaziile tatarilor o santinela care a zarit invadatorii a dat alarma sunand din trompeta, dar a fost lovit de o sageata. De aceea sunetul trompetei se intrerupe brusc, aducand o unda de tristete in inimile trecatorilor.

In timpul zilei putem urca cele 239 de trepte ale turnului si merita tot efortul; putem admira panorama orasului cu ochi de pasare si putem da mana cu trompetistul de garda, un adevarat erou din corpul de voluntari.

 

Legenda Dragonului

Dar sa cunoastem si legenda care explica numele orasului. Ea vorbeste despre timpuri stravechi si despre balaurul care se adapostea sub zidurile cetatii. Oamenii erau terorizati de acest monstru care rapea si devora mai ales tinerele fete. Multi voinici, printi si oameni de vaza au incercat sa invinga dragonul dar nu au reusit decat sa-si piarda viata. Intr-o buna zi un tanar istet, cioban pe dealurile din apropiere, il ruga pe rege sa-l lase sa omoare balaurul. Regele ii promise mana fiicei sale si jumatate din imparatie, daca reuseste.

Krak, ciobanul cel istet, pregati pieile a zece oi si le umplu cu pucioasa. Le cusu la loc parand ca erau vii. Dimineata, dragonul primi la micul dejun cele zece mioare. Dar, spre surpriza lui, incepu sa aiba puternice arsuri la stomac, ca si cum un foc i se aprinse in burta. In disperarea de a stinge aceste flacari dragonul cobora in Vistula, raul care strabate orasul si incepu sa inghita apa, din ce in ce mai multa. Dar durerile nu dispareau asa incat continua sa bea atata apa pana cand plesni, spre bucuria intregului regat. Se spune ca printesa a foarte multumita sa ia de sot un barbat atat de intelept si curajos.

 

Astazi se poate vizita pestera unde se presupune ca a trait dragonul, la iesirea din Palatul Wawel. Legenda sau adevar, cert este ca aceste galerii subterane au fost folosite de regii Poloniei in caz de primejdie pentru a ajunge in siguranta din castelul Wawel pe malul Vistulei.

Pe malul raului, nu prea departe de pestera, copiii- si nu doar ei- se pot fotografia cu dragonul care, din cand in cand, scoate flacari pe nas. Copiii asteapta cu nerabdare aceste momente si le insotesc cu strigate de bucurie. Pentru turisti chiar e o bucurie sa vada flacarile dragonului; legenda spune ca vor mai reveni in Cracovia…si din experienta mea se pare ca e adevarat…

 

Legenda porumbeilor polonezi

Pasii ne poarta din nou spre Rynek Glowny; pasim pe pavajul vechii piete…dar ce ascunde el? Ce se afla sub picioarele noastre?

Sapaturile care s-au facut in ultimii ani au scos la iveala vestigii stravechi. Orasul, datand din jurul anului 1000 d.h. a fost construit si refacut de zeci de ori. In decursul vremurilor case de lut au fost inlocuite de case de lemn, cele de lemn au fost inlocuite cu cele de piatra…Incendii au devastat in repetate randuri orasul, invadatorii si razboaiele au schimbat fata cetatii.

E uimitor dar noi pasim astazi peste acoperisurile caselor care, ca intr-un joc straniu, au fost daramate, acoperite cu pamant si apoi alte case s-au cladit deasupra.

Asadar, sub orasul care se dezvaluie in lumina zilei exista un oras ascuns; o incredibila retea subterana de pivnite, tuneluri, galerii care astazi sunt folosite in scop turistic adapostind cochete magazine ale unor firme de renume, restaurante, galerii de arta, sali de spectacol, muzee.

Ca in mai toate marile piete ale lumii si in Rynek Glowny sunt porumbei. Zboara peste capetele trecatorilor, ii intalnesti la tot pasul dar intotdeauna se intorc in acelasi loc, linga Poarta Florianska. Desi uneori ii necajesc pe trecatori, nimeni nu incearca macar sa-i alunge. Chiar si copiii Cracoviei cunosc legenda lor care vorbeste din nou despre patriotismul polonezilor.

La sfarsitul secolului al XIII-lea, ducele Henryk IV Probus a urcat pe tronul Poloniei, o tara divizata in numeroase ducate. Visul sau era sa le unifice si sa devina regele Poloniei unite. Pentru aceasta avea nevoie de consimtamantul papei Nicholas IV si in acest scop a inceput pregatirile pentru calatoria la Roma. Cum nu avea suficienti bani, a ajuns sa consulte o vrajitoare faimoasa. Aceasta i-a promis ajutorul cu o conditie: sa transforme compania lui de cavaleri in porumbei. Ei sa caute si sa aduca in marea piata a orasului, linga Poarta Florianska, cat mai multe pietricele. Apoi, vrajitoarea transforma pietricelele in aur, aurul era incarcat in cufere si asa ducele putea pleca la Roma. Porumbeii insa trebuiau sa astepte in piata intoarcerea victorioasa a regelui Henryk si atunci, doar atunci, deveneau din nou, oameni.

Aceeasi legenda spune ca ducele s-a invoit cu vrajitoarea dar pana astazi se stie ca, de fapt, nu a mai ajuns  niciodata la Roma. Henryk a revenit in Polonia in 1289 fara coroana regala dar nu a mai avut curaj nici pana in ceasul mortii sa se intoarca la cavalerii sai pe care i-a dezamagit. A murit peste un an, otravit.

Porumbeii nu si-au mai recapatat niciodata infatisarea umana si, de peste 700 de ani isi duc existenta ca pasari, urmarind cu atentie trecatorii din Rynek Glowny, cautandu-l pe duce si asteptand ca vraja sa se destrame.

Sacrificiul lor nu a fost zadarnic; peste 30 de ani, noul duce al Cracoviei, Wladyslaw Łokitek a primit coroana regala de la Roma si a devenit noul rege al Poloniei.  Iar fiul sau, Kazimierz cel Mare, a restaurat splendoarea si puterea vechiului imperiu.

 

Si alte legende…

Asadar in Cracovia intalnesti la fiecare pas o legenda…legendele se ingemaneaza cu adevarul istoric iar noi suntem martorii norocosi ai unei lumi vibrand de frumusete.

Ar trebui poate sa va mai povestesc legenda inelului reginei Kinga si despre bogatiile orasului, chihlimbarul si sarea, care au dus la bunastarea locuitorilor. Sau despre adevarata comoara din inimile lor- credinta polonezilor- si frumoasele biserici catolice pe care le poti intalni la tot pasul in Vechiul Oras. Sau despre Karol Wojtyla, care a devenit  primul papa nascut in afara Italiei, Papa Ioan Paul al II-lea, dupa ce a slujit ca arhiepiscop al Cracoviei.

Sau despre pasiunea polonezilor pentru muzica si poezie…Despre Frederik Chopin sau despre marele scriitor polonez, cel care a primit premiului Nobel pentru literatura pentru romanul Quo Vadis,  Henryk Sienkiewicz, si personajele lui pe care ai impresia ca le poti intalni la orice pas pe strazile Cracoviei…

Sau despre nebanuitele legaturi dintre Polonia si Romania de ieri si de azi, despre Nicolae Iorga care a trait un timp in Cracovia, despre Nicolas Copernic care si-a inceput studiile la Universitatea Iagelona, a treia universitate ca vechime din Europa, infiintata in 1364…

Ar trebui sa va povestesc despre alte pagini de istorie, despre cartierul Cracoviei locuit de evrei, Kazimierz, si drama traita de acestia in Ghetoul orasului in timpul celui de-al doilea razboi mondial…Sau despre Fabrica Oskara Schindlera cunoscuta si datorita filmului regizat de Steven Spilberg, “Lista lui Schindler”sau despre cutremuratorul lagar de concentrare, Auswitz, aflat doar la 70 de km de oras.

Sau mai bine sa va spun povestea calatoriei mele cu trenul din Brasov spre Cracovia strabatand Romania, Ungaria, Slovacia si sudul Poloniei.

Dar despre acestea, poate, intr-un numar viitor…

Autor: Magdalena Cheta

Leave a comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *