Tradiții românești de început de an care încă se păstrează

În ciuda ritmului modern de viață, multe tradiții românești de început de an continuă să fie respectate, mai ales în mediul rural, dar și în orașe, sub forme adaptate.

Colindatul și urările de Anul Nou

Obiceiul colindatului nu se oprește la Crăciun. În noaptea de Anul Nou, cetele de urători merg din casă în casă cu Plugușorul, urând belșug și sănătate.

Sorcova – simbol al norocului

Sorcova, folosită în prima zi a anului, este un simbol al vitalității și prosperității. Copiii care merg cu sorcova aduc, conform tradiției, noroc gazdelor.

Aruncarea grâului sau a boabelor

În unele regiuni, boabele de grâu sunt aruncate în casă sau în curte, ca simbol al fertilității și al unui an roditor.

Mâncăruri tradiționale pentru noroc

La început de an, se consumă anumite preparate considerate aducătoare de noroc, precum peștele sau preparatele din porc, simbol al belșugului.

Agheasma și sfințirea casei

După Bobotează, preotul merge din casă în casă pentru sfințirea locuințelor, obicei care încă se păstrează în majoritatea zonelor din România.

Aceste tradiții românești de început de an nu sunt simple obiceiuri, ci expresii ale speranței, credinței și dorinței de bunăstare pentru anul ce urmează.