Simți că anxietatea apare din senin?
Ești la birou, conduci mașina, te uiți la un film sau stai liniștit acasă. Dintr-o dată, inima începe să bată foarte tare. Respirația devine rapidă, simți că nu ai suficient aer, apare o senzație puternică de teamă și ai impresia că ceva grav urmează să se întâmple.
Te uiți în jur și nu găsești nicio explicație.
Nu există un pericol evident.
Totuși, corpul reacționează ca și cum ai fi în mijlocul unei situații extrem de periculoase.
Mulți oameni descriu această experiență spunând că au avut un atac de anxietate „fără motiv”.
În realitate, foarte rar apare fără nicio cauză. De cele mai multe ori, motivul există, însă nu este conștient sau nu este unul evident în acel moment.
Înțelegerea mecanismului din spatele anxietății este primul pas pentru a reduce teama și pentru a învăța să gestionezi aceste episoade.
Ce este un atac de anxietate
Termenul „atac de anxietate” este folosit frecvent pentru a descrie o intensificare bruscă a simptomelor anxioase.
Uneori oamenii folosesc această expresie și pentru ceea ce specialiștii numesc atac de panică.
Indiferent de denumire, experiența poate fi extrem de intensă.
Pot apărea:
- palpitații
- senzația de sufocare
- transpirații
- amețeală
- tremur
- nod în gât
- furnicături
- senzația că vei leșina
- impresia că pierzi controlul
Deși simptomele sunt reale și foarte intense, ele nu înseamnă automat că există un pericol fizic imediat.
De ce apar aparent fără motiv
Mulți oameni spun:
„Nu eram stresat.”
„Nu mă certasem cu nimeni.”
„Aveam o zi normală.”
Totuși, creierul nu reacționează doar la ceea ce se întâmplă în acel moment.
El reacționează și la ceea ce s-a acumulat în ultimele zile, săptămâni sau chiar luni.
Anxietatea poate apărea atunci când organismul ajunge la limita resurselor sale.
Stresul acumulat
Nu este nevoie de un eveniment dramatic.
Uneori sunt suficiente multe probleme mici:
- termene limită
- lipsa somnului
- responsabilități familiale
- griji financiare
- conflicte nerezolvate
- suprasolicitare profesională
Fiecare dintre acestea adaugă puțin stres.
La un moment dat, organismul nu mai reușește să compenseze.
Corpul reacționează înaintea minții
Creierul procesează foarte multe informații fără ca noi să fim conștienți.
Poți avea impresia că ești relaxat, însă organismul observă:
- oboseala
- ritmul cardiac crescut
- lipsa odihnei
- tensiunea musculară
Dacă toate acestea persistă, sistemul nervos poate intra într-o stare de alertă.
Atacul apare aparent din senin.
Anxietatea anticipativă
După primul episod apare adesea o altă problemă.
Frica de un nou atac.
Începi să fii atent la fiecare bătaie a inimii.
La fiecare amețeală.
La fiecare senzație ciudată.
Această monitorizare permanentă crește nivelul de anxietate.
Se formează un cerc vicios.
Simptome frecvente
Manifestările diferă de la persoană la persoană.
Cele mai întâlnite sunt:
- bătăi rapide ale inimii
- senzația că nu poți respira suficient
- presiune în piept
- amețeală
- transpirații
- tremur
- greață
- senzația că vei leșina
- frica de moarte
- senzația că pierzi controlul
Deși sunt foarte neplăcute, aceste simptome nu indică automat o problemă cardiacă sau neurologică.
Totuși, dacă apar pentru prima dată sau sunt severe, este importantă evaluarea medicală pentru excluderea altor cauze.
Ce NU trebuie să faci
În timpul unui episod este ușor să intri în panică.
Există însă câteva comportamente care pot amplifica anxietatea.
Nu încerca să lupți cu orice preț împotriva senzațiilor
Cu cât încerci mai mult să le oprești imediat, cu atât atenția asupra lor crește.
Acceptarea faptului că episodul va trece este adesea mai eficientă decât lupta continuă.
Nu căuta imediat explicații catastrofale
Mulți oameni cred:
„Fac infarct.”
„Fac AVC.”
„O să leșin.”
Aceste interpretări cresc și mai mult anxietatea.
Nu verifica obsesiv pulsul
Verificarea repetată transmite creierului mesajul că există un pericol.
Acest lucru poate întreține simptomele.
Ce poate ajuta în timpul unui episod
Respiră lent
Respirația rapidă întreține anxietatea.
Încearcă să inspiri lent pe nas și să expiri mai lung decât inspiri.
Nu este nevoie să numeri perfect.
Important este să încetinești ritmul.
Observă mediul din jur
Poți folosi tehnica 5-4-3-2-1.
Identifică:
- 5 lucruri pe care le vezi
- 4 pe care le poți atinge
- 3 pe care le auzi
- 2 pe care le miroși
- 1 pe care îl guști
Această tehnică ajută la readucerea atenției în prezent.
Amintește-ți că episodul trece
Majoritatea atacurilor ating intensitatea maximă în câteva minute.
Apoi simptomele încep treptat să scadă.
Acest lucru poate părea greu de crezut în timpul episodului, dar este important să îți amintești experiențele anterioare.
Cum reduci riscul apariției
Nu există o metodă care garantează dispariția completă a anxietății.
Există însă obiceiuri care reduc semnificativ frecvența episoadelor.
Dormi suficient
Privarea de somn crește sensibilitatea sistemului nervos.
Un program constant este unul dintre cele mai eficiente instrumente de prevenție.
Limitează excesul de cofeină
Cafeaua nu provoacă anxietate la toată lumea.
Totuși, în cantități mari poate accentua palpitațiile și senzația de agitație.
Persoanele sensibile pot observa o diferență după reducerea consumului.
Fă mișcare
Activitatea fizică regulată contribuie la reglarea răspunsului organismului la stres.
Nu este nevoie de antrenamente foarte intense.
Și mersul alert poate avea efecte benefice.
Vorbește despre ceea ce simți
Anxietatea tinde să se amplifice atunci când este ținută doar în interior.
Discuțiile cu persoane apropiate sau cu un specialist pot reduce sentimentul de izolare.
Când este bine să consulți un specialist
Este recomandat să discuți cu un medic sau cu un psiholog dacă:
- episoadele devin frecvente
- începi să eviți anumite locuri din cauza fricii
- anxietatea îți afectează serviciul sau relațiile
- simptomele persistă mult timp
- nu mai poți desfășura activitățile obișnuite
Înainte de a pune simptomele exclusiv pe seama anxietății, este importantă și o evaluare medicală pentru a exclude alte afecțiuni care pot produce manifestări similare.
Mituri despre atacurile de anxietate
„Înseamnă că sunt slab.”
Fals.
Anxietatea poate afecta persoane de toate vârstele și profesiile.
Nu are legătură cu lipsa voinței.
„O să înnebunesc.”
Acesta este unul dintre cele mai frecvente gânduri în timpul unui episod.
Atacul de anxietate nu înseamnă că îți pierzi mințile.
Este o reacție exagerată a sistemului de alarmă al organismului.
„Nu voi mai fi niciodată bine.”
Foarte multe persoane reușesc să își gestioneze eficient anxietatea prin schimbări de stil de viață, psihoterapie și, atunci când este recomandat de medic, tratament.
Concluzie
Atacurile de anxietate pot părea că apar fără niciun motiv, însă de cele mai multe ori ele reprezintă rezultatul unui stres acumulat, al unei perioade dificile sau al unui sistem nervos aflat într-o stare prelungită de alertă.
Deși senzațiile sunt intense și pot fi înfricoșătoare, ele nu înseamnă automat că există un pericol imediat.
Înțelegerea modului în care funcționează anxietatea, adoptarea unor obiceiuri sănătoase și solicitarea ajutorului atunci când este nevoie pot face o diferență semnificativă.
A cere sprijin nu este un semn de slăbiciune.
Este una dintre cele mai eficiente decizii pe care le poți lua pentru sănătatea ta.
FAQ
De ce am atacuri de anxietate fără motiv?
De cele mai multe ori, cauza există, însă nu este evidentă în acel moment. Stresul acumulat, oboseala și anxietatea anticipativă pot declanșa aceste episoade.
Cât durează un atac de anxietate?
În general, simptomele ating intensitatea maximă în câteva minute și apoi încep treptat să scadă, însă durata poate varia de la o persoană la alta.
Pot face infarct în timpul unui atac de anxietate?
Simptomele pot semăna cu cele ale unui infarct, însă sunt cauze diferite. Dacă simptomele apar pentru prima dată, sunt neobișnuite sau severe, este importantă evaluarea medicală.
Cum pot reduce frecvența atacurilor de anxietate?
Somnul suficient, reducerea stresului, activitatea fizică regulată, limitarea excesului de cofeină și sprijinul psihologic pot contribui la diminuarea episoadelor.
